» Date de contact
Tel.: 0722 519 633 Rep. Vanzari
E-Mail: jean.cosac@tinmar.ro
» Ingrasaminte
Îngrăşămintele chimice sunt produse pentru fertilizare al căror rol principal este de a da culturilor substantele nutritive dezvoltarii lor.

Rolul ingrasamintelor chimice este de a creste rezistenta radacinii plantei,dezvoltarea si crtesterea, reduce timpul de maturizare al plantei, asigura cresterea cantitatii si calitatii recoltei.

Principalele produse pentru fertilizare sunt Ureea, Azotatul de Amoniu, NPK 20-20-0, NPK 15-15-15.
Cei mai multi nutrienti, povara pentru sol si mediu
Pe la inceputul anilor '90, in Romania existau 9,4 milioane ha de teren arabil, dintr-un total de 14,5 milioane de ha agricol. in prezent se pare ca mai detine in extravilan in jur de 8 milioane de ha arabil, iar din acesta cca 70% se exploateaza inca rudimentar, cu consecinte economice deosebite la nivel national si uneori grave asupra mediului. Diferenta se afla in exploatatii agricole in care se practica diferite tehnologii in functie de zona, cultura si potential economic. Dintr-o sumara ancheta realizata de revista Lumea Satului se poate trage concluzia ca multi dintre fermieri - nu intotdeauna de specialitate - nici macar n-au auzit de cartarea agrochimica sau daca au asemenea cunostinte, din neglijenta sau din lipsa resurselor financiare, n-au realizat aceasta lucrare.

Continua deci sa utilizeze nutrienti chimici fara un calcul economic adecvat, de regula folosind un singur produs - de exemplu azot - si fara sa tina seama de mediul in care isi desfasoara activitatea. Asadar, folosesc ingrasaminte chimice "dupa ureche" asa cum spunea, mai in gluma, mai in serios, unul dintre respondenti. Se stie ca prin cartarea agrochimica se stabilesc, printre altele, cantitatile de elemente nutritive existente in sol la un moment dat, de la care se porneste calculul necesarului de elemente chimice, macro si micro elemente, ce trebuie aplicate in completare, nivelul lor maxim cantitativ stabilindu-se in functie de cel al productiilor planificate, fara a fi neglijat asa-numitul "prag economic".

Intrebarile adresate fermierilor:
1. Cate hectare de teren agricol aveti in exploatare? Ce tipuri de ingra?aminte chimice aplicati?
2. Care este cantitatea de ingra?aminte chimice utilizata la unitatea de suprafata?
3. Care sunt elementele pe care le luati in calcul la stabilirea dozelor de ingra?aminte chimice pe care urmeaza sa le aplicati?
4. Cand ati facut ultima data analiza agrochimica a solurilor din exploatatia dumneavoastra?
5. Cea mai mare parte a terenurilor agricole din Romania, inclusiv apele freatice, au doze mari de nitriti ?i nitrati. Tineti seama de acest aspect atunci cand va propuneti administrarea de ingra?aminte chimice?
6. Urmariti reactia solului (PH-ul)? Ce masuri luati pentru corectarea acesteia?

Dar iata ce ne-au raspuns cativa dintre intervievati:

Dumitru Fasie, judetul Calarasi
1. 235 ha, cultura mare. Folosesc ca ingrasamant chimic azotul.
2. in diferite dozaje, in functie de cultura. Am folosit cam la 150 kg de azot la hectar.
3. Noi facem agricultura dupa ureche - teorie stim, dar practica ne omoara. Ar trebui sa calculam in functie de substantele din pamant, dar nu o facem. Eu m-am ghidat dupa buzunar si dupa carte. Asta e problema noastra si a majoritatii.
4. Eu nu am facut analiza solului si nu e in regula pentru ca, de exemplu, am dat anul acesta de doua ori azot la grau si tot degeaba; productia a fost de 3.500 kg/ha.
5. Oricum, nu dau mult - pe terenurile mele nu e un excedent, la 150 kg/ha nu cred ca afectez panza freatica. Problema e la pesticide, nu la ingrasaminte.
6. Nu.

Stelian Radoi,Societatea Aurora Burdea, comuna Caldararu, sat Burdea, judetul Arges
1. 240 ha (cultura mare). Da, dupa posibilitati, azot si uree.
2. Pentru anul care s-a incheiat am mers cu 100 kg/ha de azotat... cam 2 saci in medie - pe unele suprafete cu uree, cum ar fi cea de floarea-soarelui, iar pe cele cu porumb am dat cu azot.
3. tinem cont de bani, daca nu avem bani luam cat putem. Ar fi ideal sa dam 4 sau 5 saci. Cu cat dai mai mult, cu atat ai productie mai mare. Iau in considerare si tipul de cultura. Dar totul depinde de bani.
4. Niciodata.
5. Nu stiam de acest lucru.
6. Da, dar nu stiu cum se rezolva.

Florian Radulescu, localitatea Poiana, judetul Dambovita.
1. 5 ha, cartofi. Folosesc mai mult gunoi de grajd, de pasari. Pe anumite suprafete folosesc Complexe de la Azomures, din grupa 15-15-15 (azot-potasiu-fosfor).
2. La un hectar folosim cca 600-800 kg de ingrasaminte chimice, iar unde solul e slab si trebuie ajutat cam 15 sau 16 saci. Unde solul e mai bun dam cam 500 kg/ha. Anul trecut am folosit pe 2 ha astfel de ingrasaminte, iar pe 3 ha am folosit ingrasaminte naturale, balegar.
3. in 2011, in primavara am facut ultima analiza agrochimica. Nu m-a costat prea mult - pentru un hectar am dat 100 de lei. Am dus cateva pungute din acel sol - de la capat, de la mijloc si de la inceput - si dupa o saptamana am primit analiza. Mi s-a spus atunci ce trebuie sa folosesc pentru fiecare in parte, in functie de lipsa din sol a elementelor. Am avut nevoie de potasiu, ca era sarac solul. Toate aceste masuri le-am luat avand in vedere ca eu am cultivat in primavara anului acesta doar cartofi. Apoi am pus varza, care merge bine dupa cartofi.
4. stiam din probe ca avem multi nitriti si nitrati. Daca ajuti solul cu nitrat prea mult planta creste in tulpina si nu in fruct. Am tinut cont de acest aspect si de aceea am luat probe.
5. La primavara voi duce iar probe de sol si daca e nevoie schimb ingrasamantul. Daca faci dupa ureche nu iese treaba buna.

Vasile Tempe, sef de ferma vegetala Agrosem Timisoara, localitatea Piftia
1. 900 ha. Am folosit complexe 20-20-0 si azotat de amoniu, dar si gunoi de grajd din cand in cand.
2. 200 kg la ha substanta bruta complexe si 200 kg substanta bruta de azotat de amoniu.
3. Avem o cartare agrochimica si in functie de PH folosim si ingrasaminte. Normal ca tin cont si de cultura. Grau, triticale, floare, porumb boabe si siloz. La floare: 200 complexe si 100 azot, iar la grau 200-200, porumb siloz 200 azot, triticale ca la grau. Dar tinem cont si de ce am obtinut cu un an inainte, dar si de ce bani avem; am fi avut nevoie de 250 kg de complexe si de 250 kg de azot pentru a ajunge la o productie satisfacatoare, dar resursele ne-au restrans.
4. Acum 3 ani am facut ultima analiza deoarece am avut nevoie de ea pentru a aplica niste amendamente.
5. Da.
6. Da, urmarim. Am avut sole acide si am amendat solul. Rusen Compex, administrator Constantin Rusen, judetul Buzau, localitatea Scutelnici
1. 540 ha. Am folosit azot, uree, complexe, diferit in functie de cultura.
2. La floarea-soarelui am dat la semanat Timastart de la Timac Agro 100 kg si la prasila 80 kg azotat substanta bruta. La grau: 150 kg complexul 18-46-0 in toamna la semanat. Apoi am folosit 120 kg uree in februarie si 120 Sulfamo 30 de la Timac in aprilie. La porumb: azotat de amoniu - la semanat 120 kg si 80 kg la prasila.
3. Nivelul de productie pe care vreau sa-l obtin, dar tin seama si de rezervele din sol.
4. Nu am facut niciodata cartarea intrucat costa foarte mult - in toate statele europene e gratuita. Cea de 100 de lei e cartarea minima.
5. Nu, nu stiam. Eu imi urmaresc scopul, sa fiu rentabil si sa nu dau faliment. in ceea ce priveste cartarea - daca se vor alimente de calitate - ar trebui sa fim sprijiniti, ca sa stim ce sa administram si sa avem un pret minim.
6. Nu. Am fost binecuvantati cu niste terenuri bune, care nu sunt acide.

Negrisan Neculai, administrator Societatea Necmar, localitatea Peceneaga, judetul Tulcea
1. 1200 ha. Folosesc complexul Dap 18-46-0 (azot, uree).
2. 150 kg complex pe ha la semanat la toate culturile, in primavara uree 100 kg si azot tot 100 kg/ha.
3. Experienta e cea care imi arata cat trebuie sa folosesc - depinde de cum se prezinta planta, de sol.
4. Nu am facut niciodata o analiza agrochimica. Nu avem o structura a terenurilor pentru ca se vand, se cumpara si poate la anul nu mai lucrez acelasi teren. Pana cand nu se stabilizeaza situatia nu putem face.
5. Nu stiam ca avem multi nitriti si nitrati.
6. Da, dupa cum ne arata planta. Din ingrasaminte incercam reglarea lui.
Dupa cum era firesc am tinut sa aflam opinia autoritatilor si oamenilor de stiinta fata de aceasta stare de lucruri.

Octavian Bumbu, secretar de stat: Plan de fertilizare, bazat pe analize agrochimice
Oficialul din cadrul MADR, s-a aratat surprins de raspunsurile furnizate de subiectii anchetei initiate de Lumea Satului, pledand pentru o rezolvare in ecuatie stiintifica a administrarii ingrasamintelor. "Peste jumatate dintre localitatile solului sunt potential vulnerabile la excesul de nitrati. Se impun o serie de masuri in acest sens, iar una dintre cele mai importante ar fi ca administrarea ingrasamintelor chimice sa fie facute pe baza unui plan de fertilizare care sa se bazeze pe analize agrochimice ale solului. Consider ca este datoria noastra sa facem o grila de intocmire a planului de fertilizare. Cheltuielile nu sunt semnificative. Va fi de un real folos agricultorilor pentru ca vor corela nivelul productiei cu cel al cantitatilor de ingrasaminte aplicat. Intram astfel intr-o stare de normalitate, lucrand in baza unui minim plan stiintific", a declarat Liviu Bumbu.

Mihai Dumitru: Subventionarea fosforului, o prioritate
Referitor la acest subiect Mihai Dumitru, directorul Institutului de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie din Bucuresti, preciza ca in tara noastra doar exploatatiile mari conduse de specialisti tin cont de acest aspect si ca majoritatea agricultorilor, chiar daca stiu de existenta unor studii ale solului, fie nu-si pot permite sa fertilizeze, fie abordeaza nestiintific acest aspect. Acesta este motivul pentru care la noi consumul de ingrasaminte este atat de redus: 45 kg NPK la hectar comparativ cu 91 kg cat este media mondiala, cu 270 kg care se dau la nivelul UE-15 sau cu 130 kg - media UE-27.

Tot Mihai Dumitru spulbera mitul fertilitatii solurilor romanesti. Nu de putine ori a sustinut in cadrul evenimentelor la care a fost prezent ca peste jumatate din solurile romanesti au o fertilitate redusa si foarte redusa si ca in aceste conditii nivelul productiilor autohtone abia atinge 40% din media Comunitatii Europene. Marea diferenta este insa ca multe dintre tarile membre acorda un sprijin semnificativ fermierilor pentru ca ei sa poata investi mai mult in ingrasaminte. "Primul lucru care trebuie facut la noi este subventionarea fosforului. in toate tarile dezvoltate in care s-a dus o politica de echilibrare a solului din punct de vedere al necesarului de elemente nutritive, s-a realizat in primul rand o suprafosfatare pentru ca rezervele erau putine. in lipsa acestui element, in zadar irigam sau dam cu azot pentru ca nu avem cum sa obtinem productii remarcabile", mai spune specialistul in pedologie.
REVISTA LUMEA SATULUI, NR. 20, 16-31 OCTOMBRIE 2011
Sursa: www.lumeasatului.ro


» Inapoi la articole